luni, 25 aprilie 2011

Codul lui Alimentarius

Tot mai multe voci bine intenţionate şi după unele păreri mai degrabă proprii decât improprii, bine informate, amendează activităţile subversive din industrie concertate de un anume Alimentarius, în mod cert cel puţin ministru al agriculturii, alimentaţiei şi sănătăţii în Guvernul Mondial. Acest Alimentarius, profitând de pozitia de forta pe care o are in guvernul masonic, obliga popoarele si industriile sa fabrice alimente dinadins toxice, astfel incat si industria farmaceutica sa poata manca o paine fie ea si rea. Ideea este ca oamenii sa fie tot mai multi si tot mai bolnavi astfel încât să poată fi exploataţi cât mai uşor în diferite scopuri, desigur, josnice.

Moartea si taxele (II)

Amprenta de carbon. In momentul in care te misti ca un melc prin lume, lasi o urma invizibila in toate ce le faci si-n toate ce le iei, urma care se numeste amprenta de carbon. Existenta ta este un simplu motiv sa existe alte existente. Daca tu nu ai fi nu ar fi: hainele de pe tine (cu o proportie semnificativa de fibre sintetice sarantocu’ dracu’), papucii de plastic pe care-i porti prin casa pentru e evita un divort legat de scame si murdarirea prematura a covorului), canile de plastic, sticlele, periuta de dinti, calculatorul, lumina din becul sub care scrii, curentul electric care-ti tin in viata pixelii, o multime de substante cu care te spoiesti pe toate partiele, combustibilul cu care te deplasezi, plasticul din masini, energia consumata pentru toata tabla si toate fiarele din viata ta, mancarea, nasturii, ochelarii, sticla, toate acestea exista pentru ca tu existi.

Moartea si taxele (I)

Americanii au vorba aceea, care leaga moartea de impozite sub forma unei sentinte implacabile. Sunt doua lucruri de care nu poti sa scapi pe lume: de moarte si de impozite. Sentinta vorbeste despre modul in care este perceputa la americani nevoia naturala a statului de a se finanta, ca un fel de chestiune care te ajunge indiferent cine esti si unde esti, asemeni sfarsitului biologic care este inscris in harta genetica a individului.
Spre deosebire de americani, romanii isi fac adevarate cariere din a fenta impozitele, iar statul, in intelepciunea sa izvorata din inteligenta cu care-l hraneste poporul,  nu face altceva decat sa inventeze si sa reinventeze tot felul de moduri de a le salta romanilor banii. Este ca si cum Moartea, odata inselata, ar gasi tot felul de tertipuri prin care sa revina in viata noastra si sa ne intoarca in natura.